Dansul este mai mult decat miscare

        Sunt cea mai mandra ca am avut ocazia din nou sa dansez pe aceeasi scena cu una dintre cele mai speciale persoane din viata mea. O persoana pe care nu o pot descrie in cuvinte o persoana care ma face sa uit de totul atunci cand sta in fata mea si ma invata niste pasi unii mai usori sau unii mai grei. Sunt mandra si de faptul ca astazi am dansat pentru niste copii cu probleme la inima sa ii vezi zambind si ca vin la tine si iti arata ca si ei stiu sa danseze inseamna mai mult decat orice pe lumea asta. Sa vezi niste copii bolnavi fericiti este totul cel putin pentru mine. Sa vina personal din spital sa iti spuna ca: " ati fost minunate am sa vorbesc personal cu persoana care se ocupa de organizarea acestor spectacole in spital si am sa ii spun sa va mai cheme. S-a ridicat parul pe mine cand v-am vazut dansand sunteti minunate". Wow si cand stau si ma gandesc ca nici nu ma gandeam ca o sa dansez vreodata. Cand eram mica voiam aproape totul de la cantareata la politista dar niciodata dansatoare. Handbalul mi-a placut in generala si am fost in echipa clasei. Si acum imi amintesc cu profesorul de sport mi-a spus " chiar daca pleci din tara nu te lasa niciodata de handball ca ai sanse sa ajungi mare". Nu l-am ascultat. Limba noua si timiditatea ma oprit si am renuntat la handball. In 2009 toamna nu mai stiu exact m-am apucat de dansat doar pentru ca am vazut pe o hartie de la un proiect " streetdance" am vrut sa merg sa incerc. Acum suntem in 2014 am 4 ani de cand dansez am ramas in acelasi proiect si nu am de gand sa renunt la asta pana nu ma vor da afara :)).
     Si acum imi amintesc prima ora de dans in care o femeie cu un zambet imens pe buze s-a prezentat si ne-am prezentat si noi. Incerca sa ne invete niste pasi si diferite exercitii de atitudine. In acele 10 saptamani nu am reusit sa invatam foarte mult ci doar doua coregrafii. Era o sala de sport dar cand muzica incepea acea sala disparea si erai doar tu si profesoara. Ieseam mereu de acolo obosita dar cu zambetul pe buze pentru ca de multe ori nu avea ce sa imi comenteze la pasi. Au trecut 4 ani de atunci si acum totul este altfel. Totul merge mult mai repede mai multe coregrafii si totul este mai usor. Spectacole unul dupa altul off ce frumos este si totul datorita ei. Profesoarei de dans. Pe loc mi-au dat lacrimile cand mi-a spus " oh plang, o lacrimia imi curge pe obraz. Ce frumos ai scris. Imi amintesti de mine cand eram de varsta ta. Intradevar dansul este cel mai bun lucru care exista si sunt foarte fericita ca te am in grupul meu. Esti o stea. Promite-mi ceva: ca niciodata chiar daca sunt acolo sau nu, nu inceta niciodata sa iubesti dansul.". Acesta a fost raspunsul la mesajul meu care suna cam asa: " Sunt mandra ca am dansat in spitalul din Lund pentru copii cu probleme la inima. Au fost foarte draguti si sa ii vezi zambind este cel mai frumos sentiment. Dansul este mai mult decat miscare, este sentiment, atitudine si o provocare. Trebuie sa dai toata energia ta pentru a ii face pe altii sa zambeasca si sa ii  faci sa isi doreasca sa te revada si asta nu e usor. Nu m-am gandit niciodata ca voi dansa dar ceva a facut sa vreau asta.. Cand dansezi uiti toate problemele pentru cateva minute si cand melodia iti curge prin tot corpul totul se schimba. Multumesc fetelor pentru fiecare data in care am dansat impreuna ( spectacole si antrenamente) si un enorm multumesc lui Nathalie care ma facut sa continui sa dansez."
     Este o femeie minunata care ma inspirat si voi incerca macar pe ea sa o ascult si sa nu incetez niciodata sa dansez. Ii voi multumii de cate ori pot pentru ceea ce a facut pentru mine. Sunt cea mai fericita ca am cunoscut-o.